fotograf Marius Augustin Popa

arhitectura

Image

Drumul voievozilor

harta_drumul_voievozilor
Acum Dumul Voievozilor trece prin patru localităţi: Floreşti, Filipeştii de Pădure, Filipeşti de Târg şi Ariceşti Rahtivani, unde puteţi întâlni şi vizita 18 obiective turistice, care fac parte din patrimoniul cultural şi istoric al Munteniei. Este vorba de Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, Ruinele Conacului Matei şi Toma Cantacuzino din Filipeştii de Pădure, Ansamblul Conacul Mavros Cantacuzino, Capela Romano-Catolică, Palatul Micul Trianon, Biserica Sfânta Treime, Monumentul Eroilor şi Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Floreşti, Conacul Pană Filipescu, Spitalul Filipeştii de Târg, Pisania Bisericii şi piatra de mormânt a comisului Vintilă, Ruinele Palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, Crucea Negustorilor şi Moara veche de apă din comuna Filipeştii de Târg, dar şi Biserica Sfântul Ilie şi Sfântul Nicolae, Conacul lui Tomiţă Vasilescu, Biserica Sfinţii Voievozi şi Crucea de Piatră din comuna Ariceştii Rahtivani.

Sursa: Telegraful de Prahova 

Conacul Pana Filipescu, a fost restaurat cu fonduri nerambursabile, sub egida Consiliului Judeţean Prahova si deschis vizitatorilor pe 24 mai 2016. Conacul a fost construit în secolul al XVII-lea, în jurul anului 1650, în satul Filipeștii de Târg, de marele logofăt Pană Filipescu, soțul Mariei Cantacuzino (fiica mare a postelnicului Constantin Cantacuzino).

img_7951 img_7953 img_7957 img_7958 img_7960

 

Duminica, 2 aprilie 2017

IMG_4568IMG_8731

Advertisements

Image

Lectia de istorie

(more…)


Image

Castelul Corvinilor

Hunedoara – 5 august 2014
– Echipament: Canon EOS 5D, EOS40D, EF 70-200mm f/4L, EF 17-40mm f/4L.
– Daca iti plac imaginile, nu uita de butoanele pentru share! Multumesc.

Image

Salina Turda

Salina Turda – 3 august 2014 –

Un clasament realizat de prestigioasa publicaţie Business Insider plasează Salina Turda pe poziţia 22 în clasamentul destinaţiilor turistice uimitoare, dar de care americanii nu au auzit niciodată.

Salina Turda îşi confirmă statutul de destinaţie turistică de excelenţă. După ce a fost declarată de către o asociaţie internaţională a balneologilor drept cea mai eficace salină din Europa în tratarea bolilor respiratorii, a urmat modernizarea cu ajutorul fondurilor europene. Iar modernizarea a fost una cu adevărat spectaculoasă.

În Salina Turda au fost turnate scene din ultimul episod din seria Batman, precum şi o serie de videoclipuri care au fost difuzate de canalele muzicale din întreaga lume. Iar acum publicaţia americană Business Insider a inclus Salina Turda în topul celor mai spectaculoase 25 de destinaţii din lume de care americanii nu au auzit niciodată. Salin Turda este pe poziţia a 22-a.

Clasamentul este deschis de scara Haiku din Oahu, Hawaii, o scară din lemn care duce spre vârful unui munte care oferă o perspectivă uluitoare asupra arhipelagului american din Oceanul Pacific. Pe locul doi se află râul sărat Hinatuan din Filipine, de pe insula Mindanao. Acesta este renumit pentru apa sa limpede şi albastră. Iar pe poziţia a treia se află Pădurea îndoită din vestul Poloniei. În acea pădure, 400 de pini au crescut contorsionaţi la 90 de grade, fără ca nimeni să găsească o explicaţie pentru această situaţie.

Istoria salinei din Turda

Exploatarea sării din Turda datează din preistorie. În apropierea oraşului Turda de azi au fost găsite aşezări neolitice, ai căror locuitori exploatau resursele de sare, în condiţiile în care depozitele de sare gemă. Exploatarea sării la suprafaţă a continuat şi în tmpul regatului dac, însă primii care au organizat valorificarea sistematică a depozitelor de sare, formate în perioada în care cea mai mare parte a Transilvaniei de azi era un fund de mare, au fost romanii. Ei au deschis o carieră de suprafaţă, de formă dreptunghiulară, de unde erau extraşi bolovanii de sare. Această carieră a fost folosită şi în perioada Migraţiilor, apoi şi în Evul Mediu timpuriu.

În Evul Mediu mijlociu, a început exploatarea subterană a sării. Muncitorii coborau prin nişte puţuri, pe nişte scări de frânghie. Ei tăiau bolovanii de sare, care erau urcaţi apoi la suprafaţă cu ajutorul unor dispozitive care foloseau scripeţii ori maşinării de tip crivac, confecţionate din lemn. Bulgării de sare erau puşi în nişte piei de bivol, legate cu frânghie, iar mecanismele care ridicau sarea erau învârtite de măgăruşi. Un crivac şi diferite alte obiecte din acea perioadă au fost conservate în interiorul salinei.

Pentru notabilităţile oraşului a fost confecţionată o scară din lemn, păstrată şi azi, numită Scara Bogaţilor. Minerii au sculptat un frumos altar în sare, în faţa căruia se rugau înainte să coboare în puţuri, iar uneori coborau şi preoţi în mină, pentru a oficia slujbe sub pământ. În perioada austriacă, sarea era exploatată cu ajutorul unor vagoneţi de mină, pentru că austriecii au construit un tunel orizontal de acces. Mina de sare a dat faliment după primul război mondial. Salina a fost folosită pe post de adăpost antiaerian în timpul celui de-al doilea război mondial, apoi a devenit depozit pentru brânzeturi.

După anul 1989, salina a devenit obiectiv turistic. Ea a fost modernizată cu fonduri europene, în anul 2009. Administratorii au construit un carusel şi un lift panoramic, precum şi un amfiteatru cu scaune încălzite. Pe un lac subteran aflat pe fundul unui puţ a fost amenajat un debarcader cu bărci.

sursa: Romania Libera

 

– Echipament: Canon EOS 5D, Canon 70-200mm f/4L, Canon 17-40mm f/4L.  
– Daca iti plac imaginile, nu uita de butoanele pentru share. Multumesc.

Image

Castelul Peles


Image

Pericol de prabusire


Micul Trianon

Palatul Cantacuzino, supranumit și “Micul Trianon“, a fost construit la Floresti, judetul Prahova de boierul Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, pentru nepoata sa, Alice, fata celui de-al treilea fiu al său, Mihail G. Cantacuzino. Palatul a fost realizat de meșteri francezi, într-un stil eclectic francez, dominat de elemente rococo si neoclasice, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, care mai proiectase pentru același boier palatul aflat pe Calea Victoriei nr. 141, cunoscut sub denumirea de Palatul Cantacuzino din Bucuresti, care adăpostește, în prezent, Muzeul National “George Enescu”.

Proiectul arhitectului Ion Berindey se inspira din arhitectura palatului Micul Trianon, situat în grădina Palatului Versailles din Franta. Construcția, realizată în stilul “Mavros”, a beneficiat de toate cuceririle tehnicii din epocă, inclusiv betonul armat, șina de cale ferată și granitul, folosite în premieră de Anghel Saligny la podul Regele Carol I de la Cernavodă.

Sursa: wilkipedia