Botez

Sfântul Botez este taina prin care omul, prin întreita afundare în apã sfintitã de cãtre preot, în numele Prea Sfintei Treimi, dobîndeste iertare de pãcatul strãmosesc si de toate pãcatele fãcute pînã atunci, se naste din nou duhovniceste si se face membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este numit si ”usa tainelor,” pentru cã numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu dupã dar, si putem primi si celelalte Sfinte Taine.

Cine poate primi taina Sfantului Botez? Toti copiii nãscuti din pãrinti crestini ortodocsi, copiii nãscuti din cãsãtorii mixte si copiii orfani nebotezati, aflati la rude si la casele de copii orfani. Mai pot primi botezul tinerii care din unele motive nu au fost botezati la timp, ca si cei de altã religie care se întorc la Ortodoxie de bunã voie si mãrturisesc dreapta credintã, dupã cu au fost bine cercetati de preoti si de episcop si dupã ce au fost mult timp catehizati si deprinsi în învãtãtura de credintã ortodoxã si dau dovadã de deplinã hotãrîre.

Botezul se sãvârseste numai de preot si de episcop, la cel putin opt zile dupã nastere si pânã la 40 de zile, dacã pruncul este sãnãtos; iar dacã este bolnav, imediat. Slujba Botezului se face numai în bisericã, anume în pridvor, în pronaos sau într’o încãpere anume rânduitã din curtea bisericii. Numai în cazuri cu totul speciale, cînd pruncul este amenintat sã moarã, preotul îl poate boteza acasã, la spital sau oriunde ar fi.

Numele pruncului se pune de cãtre pãrinti, însã cu binecuvântarea preotului, care citeste o rugãciune specialã la punerea numelui noului nãscut, deoarece cu acel nume care i se dã la Botez, crestinul va cãlãtori în viatã si va sta înaintea lui Dumnezeu la judecatã. Numele pruncului se consfinteste în clipa botezului, când se cufundã în apã în numele Prea Sfintei Treimi si nu mai poate fi schimbat pânã la moarte. Numai prin tunderea în monahism se poate schimba numele de botez.

Prima parte din slujba Sfântului Botez o formeazã lepãdãrile sau exorcismele, când cel ce vine sã se boteze stã cu fata la apus si declarã de trei ori, personal sau prin nas, cã se leapãdã de satana, de toate lucrurile lui, de toti slujitorii lui, de toatã slujirea si de toatã trufia lui. Apoi cel ce se boteazã este întors cu fata la rãsãrit si iarãsi declarã, tot de trei ori, personal sau prin nas, dacã este prunc, cã se uneste cu Hristos, rostind de trei ori Crezul.

A doua parte a Botezului o formeazã sfintirea apei, adicã facerea aghiasmei pentru botez si turnarea întreitã în cristelnitã de untdelemn sfintite. Iar a treia si cea mai însemnatã parte a Botezului o formeazã întreita afundare a pruncului în cristelnitã, zicînd: Se boteazã robul lui Dumnezeu (numele), în numele Tatãlui, Amin; si al Fiului, Amin; si al Sfântului Duh, Amin. Apoi noul botezat se înfãsoarã în pânzã albã curatã, numitã popular crismã, care vine de la Hristos. Dupã alte câteva rugãciuni, preotul unge trupul noului botezat cu Sfântul si Marele Mir, care este a doua Tainã a Bisericii, zicînd aceste cuvinte: Pecetea harului Duhului Sfânt. Apoi îi tunde perii capului în chipul Crucii, ca semn cã s’a lepãdat de omul cel vechi si s’a îmbrãcat în cel nou, îl îmbracã si, ducându-l în fata Sfântului Altar, îl împãrtãseste cu Trupul si Sângele lui Hristos. Astfel noul botezat primeste deodatã trei Sfinte Taine: Botezul, Mirungerea si Sfânta Împãrtãsanie.

Nasul este pãrintele sufletesc al celui nou botezat. Prin botez el devine rudã duhovniceascã si povãtuitor spre Hristos al finului sãu, având o mare datorie fatã de acesta. Adicã sã-l supravegheze cum creste în credintã, dacã este adus regulat la biserica, dacã stie rugãciuni, dacã se spovedeste si se împãrtãseste cât mai des si dacã pãrintii lui trupesti îi dau educatie crestineascã. Apoi însusi nasul trebue sã-l sfãtuiascã mereu pe calea credintei, sã-i dea cãrti sfinte, sã-l ducã pe la biserici si mãnãstiri si sã poarte grijã de el toatã viata. Orice nas de botez, ca si de nuntã, trebuie sã fie un bun crestin ortodox, sã fie om de bisericã, cu viatã duhovniceascã exemplarã si sã fie cununat. Sursa textului: desprecopii.ro

Baița de a doua zi, scalda, scoaterea sau ieșirea din mir sunt toate denumiri care se referă la una dintre cele mai semnificative uzanțe romanești. Aceasta este plină de simboluri și constituie un moment special din viața oricarei familii. Cu toate că botezul, în tradiția ortodoxă, este reprezentat doar de slujba de la biserică, baia bebelușului din ziua succesivă prelungește petrecerea organizată de către părinți și rude și le oferă tuturor un prilej în plus de a se bucura de clipe frumoase împreună.

Băița după botez – care sunt originile sale?

Cu toate că obiceiul băiței de mir, făcute în a doua zi după botez, este profund înrădăcinat în tradiția populară, acesta nu are, în realitate, origini creștine. Majoritatea preoților, însă, deși afirmă în repetate randuri că ea nu face parte din randuiala prevazută de Biserică, tolerează astfel de uzanțe, tocmai pentru că ele definesc o parte din cultura și identitatea romanească. Unii chiar le consideră importante, afirmand că ele sunt evenimente frumoase, care reunesc membrii familiei.

Asadar, acest ritual este de origine pagana si era intalnit la majoritatea popoarelor antice, care il practicau in vederea purificarii copilului. Bineinteles, asta nu inseamna ca trebuie sa ii fie subestimata importanta. Ai fi surprins sa afli ca, de fapt, numeroase obiceiuri care fac parte din traditia romaneasca sunt precrestine. Un alt exemplu ar fi taierea motului sau ruperea turtei, care nu au nimic de-a face cu normele dictate de Biserica. Totusi, nu exista nimeni care sa renunte la acest momente emblematice din viata celui mic, nu-i asa?

Avand in vedere ca nu exista reguli extrem de precise privitoare la felul in care ar trebui pregatita baia, tocmai fiindca ritualul face parte din traditia populara antica si nescrisa, lucrurile care se pun in interiorul caditei variaza de la regiune la regiune. Prin urmare, nasii nu trebuie sa se ingrijoreze in cazul in care li se spune, pe ultima suta de metri, ca au uitat un obiect: acest lucru nu va anula, in niciun caz, valoarea simbolica a unui astfel de moment special.

Băița după botez – obiceiuri

Primul lucru pe care trebuie sa il ai in vedere in cazul in care trebuie sa pregatesti ritualul baitei de a doua zi pentru bebe este ca traditia nu se limiteaza in niciun caz la o serie de obiecte care se pun in apa in care el urmeaza sa se scalde. Exista nenumarate alte practici de care este necesar sa tii cont, atat inainte ca acesta sa inceapa, cat si dupa ce s-a incheiat, astfel incat sa respecti cat poti de bine obiceiul si sa nu faci nicio greseala. Cu toate ca uzantele pot varia, unele reguli raman mereu aceleasi.

Inainte de a-ti nota tot ceea ce se pune in baita de mir, este bine sa stii ca, pentru a incepe sa pregatesti acest eveniment, cel mai practic ar fi sa inveti intai care este modul in care trebuie sa te comporti inainte de inceperea ritualului, in timpul sau, dar si odata ce a luat sfarsit. Mai ales daca esti nasa celui mic, sfaturile de mai jos iti vor fi extrem de utile. Prin urmare, nu omite niciunul din urmatoarele aspecte:

  •      Baita trebuie facuta numai de femei. Asadar, la eveniment pot participa doar nasa, mama copilului, rudele de sex feminin, prietenele si vecinele. La nivel simbolic, ele iau locul ursitoarelor din mitologia romaneasca, acele spirite despre care se crede ca au darul de a hotari soarta omului la nastere;
  •      Traditia cere ca bebelusul sa fie imbaiat intr-o cadita numita, in functie de regiune, covata, albie, balie sau copaie. Tot potrivit vechiului obicei, apa trebuie sa fie calduta si ”neinceputa”, adica luata de la fantana sau de la izvor la rasaritul soarelui. Evident, chiar daca este bine sa cunosti toate regulile, este logica ca, la oras, nu se pot respecta intocmai aceste uzante;
  •      In afara obiectelor care se pun in cadita, nasa are obligatia de a se ocupa de tot ceea ce este necesar pentru baie: haine pentru bebelus, botosei, sampon, ulei, prosop, paturica si scutece, eventual, jucarii si o pernuta. O varianta extrem de practica in ziua de astazi este aceea de a alege direct untrusou, pentru a economisi timp si a putea pregati pentru cel mic lucruri perfect asortate;
  •      Lumanarea de la botez trebuie sa ramana aprinsa pe tot parcursul evenimentului;
  •      Inainte de a pune bebelusul in cadita, nasa trebuie sa descante copilul cu o crenguta de busuioc, cu care il va atinge pe tot corpul. Conform traditiei, aceasta trebuie sa fie apropiata de: ochii bebelusului, pentru ca el sa vada lucruri frumoase, de gura, ca sa rosteasca cuvinte pline de intelepciune, de picioare, pentru ca ele sa il aduca intotdeauna acasa, langa familie, de cap, ca sa fie destept, de piept, pentru a avea o inima mare si de maini, ca sa fie priceput si sa munceasca cu spor si harnicie; 
  •      Cel mic se unge cu un strop de parfum, odata ce ritualul baitei a luat sfarsit;
  •      Dupa baie, nasa saruta pe frunte bebelusul si il unge cu mir pe frunte si la incheieturi. Potrivit traditiei, in acest fel, el va avea o piele moale si catifelata;
  •      Odata ce baita a luat sfarsit, nasa trebuie sa strige copilul pe nume;
  •      Dupa ce a fost imbracat cu lucrurile aduse de nasa, celui mic i se pun bani in interiorul hainutelor, pentru noroc si prosperitate. Exista jachete si geci de dimensiuni mici, cu buzunare, pe care cel mic le poate purta cu aceasta ocazie, chiar si pentru cateva momente;
  •      Apa din cadita trebuie aruncata la radacina unui copac, daca bebelusul este baiat, sau la flori, in cazul in care este fata;
  •      La finalul baitei, invitatii raman la masa si ofera daruri parintilor bebelusului;
  •      O parte din obiectele din cadita se pot pastra intr-o cutiuta, impreuna cu firele de par taiate de preot in timpul botezului si, eventual, cu crenguta de busuioc cu care a fost descantat;
  •      Lumanarea de la botez se stinge la tocul usii.

Ce trebuie pus în băița de după botez

Așa cum s-a specificat anterior, nu există o listă precisă a lucrurilor care se pun în cădița bebelușului pentru ritualul de luat mirul. Acestea pot fi extrem de multe, în funcție de diferitele regiuni ale țării. Prin urmare, fiecare este liber să aleagă din obiectele de mai jos ceea ce consideră ca fiind necesar pentru băița de a doua zi:

  •      Orez – să fie bogat
  •      Semințe de mac – ca să doarmă bine
  •      Ouă – pentru a fi sănătos
  •      Un ban de aur sau de argint – ca să fie curat, fără pată
  •      Miere sau zahar – să fie dulce
  •      Grau – să fie cinstit
  •      Un fulg sau o pană- pentru a fi cat mai ușor
  •      Busuioc, petale de trandafir și flori de tei (sau petale de la florile de botez) – ca să fie frumos
  •      Mir și apă sfințită – pentru curățenia spirituală
  •      Seminte de canepa – pentru a creste repede
  •      Menta si romanita – ca sa creasca usor si sa fie sanatos
  •      O verigheta – ca sa aiba parul cret
  •      Banuti (acestia trebuie sterilizati inainte) – pentru abundenta si bogatie
  •      Uleiuri frumos mirositoare – ca sa fie parfumat
  •      Marar – sa fie placut precum mararul in bucate
  •      Boabe de porumb – pentru belsug
  •      Lapte sau coaja de mar rosu – ca sa fie proaspat
  •      O piatra – ca sa fie puternic
  •      Bijuterii – pentru noroc si bani
  •      Fasa de botez – conform traditiei, aceasta se agata de o oglinda dupa baita si se lasa la uscat.

Sursa textului: 4kidsromania.ro